SACRILÉG, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care săvârșește un sacrilegiu; nelegiuit, blestemat. [< lat. sacrilegus < sacer – sacru, legere – a culege]. Vezi definitia »

NĂVLÉG, -EÁGĂ, năvlegi, -ge, adj., s. m. și f. (Reg.) 1. Adj., s. m. și f. Nătâng (1); (om) bădăran, necioplit. 2. Adj. (Despre părți ale corpului) Bolnav; schilod. – Et. nec. Vezi definitia »

ARHISTRATÉG s. m. (în Grecia antică) comandant suprem al armatei. (< fr. archistratège, gr. arkhistrategos) Vezi definitia »

(reg) s.n., pl. ogoaie Vezi definitia »

STRATÉG s.m. 1. Titlu dat generalilor care aveau conducerea treburilor militare în vechea Atenă. 2. Comandant de oști cunoscător al strategiei. [Cf. fr. stratège, lat. strategus, gr. strategos < stratos – armată, ago – a conduce]. Vezi definitia »