síhlă, síhle, s.f. (reg.) 1. pădure deasă de copaci tineri; hățiș. 2. numele mai multor specii de conifere: brad, molid, pin. 3. (în forma: silhă) trunchi de copac. 4. (în forma: silhă) nume de plantă; coada-calului. Vezi definitia »

GLICOGENOGENÉZĂ s.f. Formare a glucozei din proteine sau grăsimi. [< fr. glycogénogenèse]. Vezi definitia »

SUSPÁNTĂ s. f. 1. fiecare dintre coardele care leagă voalura unei parașute sau nacela unui balon. 2. (mar.) cablu, parâmă care susține o vergă pe la mijloc; susmantă. (< fr. suspente) Vezi definitia »

crátiță (crátițe), s. f. – 1. Vas de bucătărie de gătit. – 2. (Arg.) Slujnică. Origine necunoscută. Pare a fi cuvînt sl. Candrea și Scriban îl pun în legătură cu bg. kratičĭka „puțin înalt”, sb. kratica „scurtare”, cratița fiind un vas scund. După Meyer 129, din sl. gratičĭka „grație”. Vezi definitia »

PELINÁRIȚĂ, pelinarițe, s. f. Plantă erbacee cu tulpina dreaptă și cu flori galbene, folosită în medicină pentru proprietățile ei tonice (Artemisia vulgaris) – Pelin + suf. -ariță. Vezi definitia »