HAIHÚI, -IE, haihui, adj. (Adesea substantivat) Zăpăcit, năuc, zănatic. ♦ (Adverbial; determinând verbe ca „a umbla”, „a porni” etc.) Fără rost, fără țintă, fără grijă, razna. – Din tc. hayhay. Vezi definitia »

CLĂCUÍ, clăcuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A clăcăși. – Clacă + suf. -ui. Vezi definitia »

TĂBLUÍ, tăbluiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o casă cu tablă¹. – Tablă¹ + suf. -ui. Vezi definitia »

tuí (-iésc, -ít), vb. – A înnebuni, a scoate din minți. Creație expresivă, probabil în loc de tutui, cf. tut. Nu apare în dicționare; se folosește în Mold., cf. un flăcău zurbagiu în sat tuește pe toți (Ghibănescu). – Der. tueș (var. tuiș), adj. (Mold., nebun). Vezi definitia »

sămășluí, sămășluiésc, vb. IV (înv.) 1. a chibzui, a judeca, a socoti. 2. a decide, a hotărî. 3. a oficia, a celebra. Vezi definitia »