SOBÓR, soboare, s. n. 1. (Înv.) Adunare, întrunire, consfătuire; sfat. ♦ (Bis.) Sinod. 2. Slujbă religioasă ortodoxă oficiată de un număr mare de clerici. – Din sl. sŭborŭ. Vezi definitia »

degazatór s. m., pl. degazatóri Vezi definitia »

LEGISLATÓR, legislatori, s. m. Legiuitor. ♦ Fig. Persoană care stabilește regulile unei arte sau ale unui curent artistic. – Din fr. législateur, lat. legislator. Vezi definitia »

PREGĂTITÓR, -OÁRE, pregătitori, -oare, adj. Care pregătește (1) ceva; care servește pentru pregătire; preparator. – Pregăti + suf. -tor. Vezi definitia »

ADIATÓR, adiatoare, s. n. Aparat simplu pentru efectuarea operațiilor de adunare și de scădere. [Pr.: -di-a-] – Din fr. adiateur. Vezi definitia »