pănúră (pănúri), s. f. – Aba, dimie. Lat. paenŭla „mantie”, din gr. φαινόλης (Scriban). Der. din lat. *pannŭla, dim. al lui pannus (Pușcariu 1255; Tiktin) sau din lat. pinnŭla „pană mică” (Candrea-Dens., 1317), pare mai puțin probabilă, cf. Graur, BL, V, 108 și REW 6514. Vezi definitia »

balánță (balánțe), s. f. – Cîntar. Var. palanță. Mr. palandză. Ven. balanza, de unde provin ngr. μπαλάντσα sau παλάντσα, alb. paljantsë, bg. palanca. Var., comună în vorbirea pop. din Munt., derivă din ngr. (cf. Bogrea, Dacor., IV, 791). Vezi definitia »

VIVARÍSTICĂ s.f. Arta creșterii animalelor mici în vivarii. [< germ. Vivaristik]. Vezi definitia »

INEXPERIÉNȚĂ s.f. (Rar) Lipsă de experiență. [Pron. -ri-en-. / cf. fr. inexpérience, lat. inexperientia]. Vezi definitia »

ODONTOTÉHNICĂ s. f. arta de a conserva dinții, plombându-i sau înlocuindu-i pe cei cariați; tehnica dentară. (după fr. odontotechnie) Vezi definitia »