TOROPITÓR, -OÁRE, toropitori, -oare, adj. Care toropește; moleșitor, amețitor. – Toropi + suf. -tor. Vezi definitia »

OCÂRMUITÓR, -OÁRE, ocârmuitori, -oare, adj., s. m. și f. (Înv.) (Persoană) care conduce un stat, o instituție etc., cârmuitor. [Pr.: -mu-i-] – Ocârmui + suf. -tor. Vezi definitia »

ECIDIOSPÓR s. m. spor asexuat în ecidiile uredinalelor. (< fr. écidiospore) Vezi definitia »

PSEUDOSCRIITÓR s. m. fals scriitor; pseudoliterat. (< pseudo- + scriitor) Vezi definitia »

COMPOSTÓR s. n. aparat cu litere sau cifre interșanjabile cu care se marchează, se datează documente. ◊ dispozitiv pentru perforat bilete în vehiculele cu autotaxare. (< fr. composteur) Vezi definitia »