Definita cuvantului demonstrativ
DEMONSTRATÍV, -Ă adj. 1. Care folosește pentru a demonstra; ilustrativ. ◊ Pronume demonstrativ = pronume care ține locul unui substantiv, indicând și locul obiectului respectiv față de vorbitor; adjectiv demonstrativ = adjectiv care însoțește un substantiv, determinându-l și indicând depărtarea sau apropierea acestuia în timp și spațiu. 2. Care manifestă, care arată ostentativ un sentiment, o atitudine etc. [Cf. lat. demonstrativus, fr. démonstratif].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu demonstrativ
LOCATÍV, -Ă adj. Referitor la casele de închiriat. ◊ Valoare locativă = valoare a unui imobil calculată pe baza venitului pe care acesta l-ar putea aduce prin închiriere; spațiu locativ = ansamblul încăperilor ocupate de cineva. // s.n. (Gram.) Caz în declinarea unor limbi care arată locul unde se află cineva sau ceva sau unde se petrece o acțiune. [Cf. fr. locatif]. Vezi definitia »
DISTRACTÍV, -Ă, distractivi, -e, adj. Care distrează (1); plăcut, amuzant. – Din distracție (după atracție – atractiv). Vezi definitia »
CONSTRICTÍV, -Ă, constrictivi, -e, adj., s. f. (Consoană) care se pronunță prin strâmtarea canalului vocal, în așa fel încât se produce un zgomot de fricțiune (1); (sunet) continuu, fricativ, spirant. – Din fr. constrictif, lat. constrictivus. Vezi definitia »
INTENSÍV, -Ă adj. 1. Cu (mare) intensitate, viu, tare; vioi. ◊ Cultură intensivă = sistem de cultivare a pământului prin aplicarea căruia se obține o mare producție agricolă pe o suprafață de pământ. 2. (Fiz.; despre mărimi) Care, prin compunerea mai multor sisteme identice, își păstrează valoarea constantă. [Cf. fr. intensif]. Vezi definitia »
INCISÍV1 s. m. cei patru dinți din față care taie alimentele. (< it. incisive) Vezi definitia »