Definita cuvantului altiță
altíță (altíțe), s. f. – Broderie pe partea superioară a mînecii la ie sau cămașă. Lat. altĭtia, de unde it. altezza. Se explică prin poziția relativă a broderiei; partea inferioară a mînecii, cînd este brodată, nu se poate numi astfel. După Cihac, Hasdeu și DAR, din sb. latica „margine de rochie” (de unde, în Ban., var. lătiță); este posibil însă ca cuvîntul sb. să provină din rom. Este dubletul lui alteță, s. f., din it. (sec. XIX).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu altiță
MOGÂLDEÁȚĂ, mogâldețe, s. f. 1. Ființă sau lucru care apare neconturat, neclar din cauza ceții, a întunericului sau a depărtării. ♦ Om mic de statură. 2. Mică ridicătură de pământ; grămadă mică. – Et. nec. Vezi definitia »
ÎNGRĂDITÚRĂ, îngrădituri, s. f. Împletitură de nuiele (sau gard, zid, grilaj etc.) cu care se împrejmuiește un teren. – Îngrădi + suf. -tură. Vezi definitia »
MAJOLÍCĂ s. f. 1. faianță (italiană). 2. obiect de majolică (1). (< fr. majolique) Vezi definitia »
COMÓDĂ s.f. Mobilă scundă, cu sertare pentru rufe sau pentru diferite obiecte; scrin. [< fr. commode]. Vezi definitia »
POMICULTÚRĂ s. f. ramură a agriculturii care se ocupă cu cultura pomilor și arbuștilor fructiferi. (< it. pomicultura, fr. pomiculture) Vezi definitia »