DISCERNĂMẤNT s.n. Facultatea de a judeca, de a raționa, de a discerne, de a gândi; judecată, rațiune. [Pl. -turi, -minte. / cf. fr. discernement, it. discernimento]. Vezi definitia »

VALORIZÁNT, -Ă adj. care valorizează; valorizator. (< fr. valorisant) Vezi definitia »

REDUNDÁNT, -Ă adj. 1. referitor la redundanță (1), care prezintă redundanță. 2. (despre stil) încărcat; plin de emfază, sforăitor. 3. (inform.) care conține informații identice în mai multe părți ale aceluiași sistem de informații. (< engl. redundant, fr. redondant) Vezi definitia »

vacánt adj. m., pl. vacánți; f. vacántă, pl. vacánte Vezi definitia »

STRESÁNT, -Ă, stresanți, -te, adj. Care provoacă stres (1). – Din fr. stressant. Vezi definitia »