Definita cuvantului amîna
amîna (amî́n, amînát), vb. – A trece la îndeplinirea unei acțiuni într-un moment ulterior celui stabilit inițial; a întîrzia. Mr. amîn. De la mî(i)ne, plecîndu-se de la o combinație lat. de tipul *ad mane (Pușcariu 79; REW 5924), sau de la o formație adv. rom. *amîne. Spiritul compunerii este cel al fr. ajourner; cf. și alb. mënoń „a întîrzia” (Philippide, II, 647). – Der. amînăcios, adj. (înv., întîrziat); amînat, adv. (Banat, tîrziu).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu amîna
DEMISIONÁ vb. I. intr. A-și da demisia. [Pron. -si-o-, var. dimisiona vb. I. / < fr. démissionner]. Vezi definitia »
tultina sau portiune de tultina subtire Vezi definitia »
arázna adv. (înv.) de (la) o parte, alături Vezi definitia »
zgrepțăná (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 zgreápțănă; conj. prez. 3 să zgrépțene Vezi definitia »
TRONÁ vb. intr. 1. a domni, a stăpâni (peste o țară), a guverna. 2. (fig.) a domina; a lua o poziție afectată de superioritate. (< fr. trôner) Vezi definitia »