URMÁRE, urmări, s. f. 1. Acțiunea de a urma și rezultatul ei. ◊ Loc. conj. Prin (sau, înv., în) urmare = așadar, deci. ♦ Consecință, efect. 2. (Înv.) Procedeu, faptă, purtare. – V. urma. Vezi definitia »

frigătoáre s.f. (înv.) 1. frigare. 2. tigaie de fript. 3. cuptor (pentru fript, copt). Vezi definitia »

HÂRȘIÍRE, hârșiiri, s. f. V. hârșâire. Vezi definitia »

BRĂNUÍRE, brănuiri, s. f. Acțiunea de a brănui și rezultatul ei. Vezi definitia »

ÎNGURLUÍRE, îngurluiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a se îngurlui și rezultatul ei. – V. îngurlui. Vezi definitia »