SURPLÓMBĂ, surplombe, s. f. Parte a unei stânci suspendată deasupra unui gol; zid sau parte a unei construcții ieșită în afară, în raport cu baza. – Din fr. surplomb. Vezi definitia »

córlă¹, córle, s.f. (reg.) adăpost primitiv pentru vite; poiată de nuiele; șură de scânduri; țarc, colibă, adăpost, târlă. Vezi definitia »

TÉRMICĂ s.f. Parte a fizicii care se ocupă cu studiul căldurii și al legilor ei. [< fr. thermique]. Vezi definitia »

BAGHÉTĂ s.f. 1. Bețișor; vergea, nuielușă. ♦ Bețișor folosit de dirijori pentru conducerea unei orchestre, a unui cor etc.; (fig.) modul de interpretare, talentul unui dirijor. ♦ Bețișor de diferite dimensiuni cu care se lovesc membranele, coardele sau lamele unor instrumente muzicale. ♦ Corpul principal al arcușului. ♦ Dungă colorată care împodobește uneori ciorapii pe partea exterioară a gleznelor. 2. Piesă cilindrică, subțire, a unui mecanism sau a unei mașini. 3. Mulură mică cu secțiune semicirculară, netedă sau decorată, de culoare diferită de cea a mulurii principale, cu care se decorează un element arhitectonic. 4. (Poligr.) Element ornamental, așezat lateral pe o pagină de carte etc. [< fr. baguette, cf. it. bacchetta]. Vezi definitia »

MÁȘTIHĂ s. f. v. maștehă. Vezi definitia »