Definita cuvantului făurel
făurél, făuréi, s.m. (reg., înv.) tânăr fierar (făurar).

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu făurel
ZEL s. n. râvnă, sârguință; ardoare. ♦ exces de ~ = sârguință exagerată. (< fr. zèle, lat. zelus) Vezi definitia »
tel (-luri), s. n.1. Sîrmă. – 2. Resort, arc, spirală. – 3. Coardă muzicală. – Mr. tel’u, megl. tel’. Tc. tel (Șeineanu, II, 353; Lokotsch 2060; Ronzevalle 66), cf. ngr. τέλι, alb., bg. tel. Vezi definitia »
CARUSÉL s. f. 1. instalație din mai mulți căluți de lemn, pe care încalecă copiii și care se învârtesc pe o pistă circulară; călușei. 2. dispozitiv circular pentru manutențiune (1). un ~ aerodinamic = turn metalic pe un suport rotativ, pe care se poate monta un obiect profilat în vederea măsurării forțelor aerodinamice; strung-~ = strung cu axa de rotație verticală, la prelucrarea pieselor grele de înălțime mică. 3. reprezentație a unui grup de călăreți care execută o serie de mișcări de dresaj. 4. circulație intensă de vehicule în diverse sensuri. 5. (fig.) succesiune rapidă de oameni, de lucruri. (< fr. carrousel) Vezi definitia »
chel (-ială), adj. – Pleșuv, fără păr. Tc. kel (Șeineanu, II, 104; Lokotsch 1152). Cuvînt cunoscut numai în Munt. și Mold. (ALR, I, 12). Forma de pl. m. oscilează între cheli și chei. Der. cheli, vb. (a pierde părul); chelie, s. f. (calviție; pleșuvie; înv., favus); cheleș (mr. chileș, megl. cheleș), adj. (chel), din tc. keleș; chelbaș, adj. (înv., bolnav de favus, chelbos), din tc. kel și baș „cap” (Șeineanu, II, 105; Lokotsch 1025); chelboși, vb. (a-și pierde părul); chelboșie, s. f. (calviție). Nu este posibil să separăm de aceste ultime cuvinte pe chelbe, s. f. (înv., favus; calviție), care totuși a fost interpretat plecîndu-se de la lat. *calvia cu l propagat *clalvia (Tiktin; Pușcariu, Dacor., IV, 720; DAR; cf. îndoielile din REW 1530), dar care nici măcar astfel ar fi produs rezultatul care i se atribuie; sau din alb. kjëlp „puroi” (Philippide, Viața rom., IV (1916), p. 39). Dacă se are în vedere absoluta identitate a cuvintelor menționate aici, ca și circumstanța că chelbe circulă în aceleași regiuni ale vechiului regat al României, cu excepția Trans., reiese evident că este vorba de același cuvînt tc. (opinie împărtășită de Șeineanu, II, 105 și Rosetti, I, 160). Probabil este vorba de o dublă formație regresivă: chelboșie a dat chelbos, adj. (chel), și acesta a dus la chelbe (chelie), ca scîrboșie, față de scîrbos și scîrbă. Vezi definitia »
șrapnél (-le), s. n. – Proiectil. – Var. șrapnea. Fr. shrapnell, din engl. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z