PREPARATÓR, -OÁRE I. adj. care prepară; preparatoriu. II. s. m. f. 1. persoană care combină anumite materiale etc. spre a obține un produs nou, a îmbunătăți calitatea unor produse etc. 2. membru al corpului didactic universitar (inferior în grad asistentului) care ajută pe profesori în activitatea științifică și didactică cu studenții. 3. meditator. (< fr. préparateur, lat. praeparator) Vezi definitia »

REGISÓR, -OÁRE s.m. și f. v. regizor. Vezi definitia »

ctítor (ctítori), s. m. – Fondator, persoană care construiește și înzestrează o biserică. – 2. Fondator, organizator. – 3. (Trans. și Munt.) Econom, curator al unei biserici. – 4. (Trans., înv.) Tutore. Gr. ϰτίτωρ, în parte prin intermediul sl. ktitorĭ, cf. Vasmer, Gr., 65 și 85. – Der. ctitoră, s. f. (fondatoare); ctitori, vb. (a funda); ctitorie, s. f. (fondare); ctitoricesc, adj. (de fondare); ctitornicie, s. f. (fundație; pisanie). Vezi definitia »

MACHETATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care concepe și execută macheta unei lucrări, desenul unei mărci poștale; machetist. [Et. incertă]. Vezi definitia »

PROPTITÓR, -OÁRE, proptitori, -oare, adj. (Rar) Care sprijină, susține, proptește. – Propti + suf. -tor. Vezi definitia »