LÍZĂ s.f. 1. Fenomenul de dezintegrare a elementelor organice (țesuturi, celule, microbi) sub acțiunea agenților fizici, chimici sau biologici. 2. Diminuarea treptată a intensității simptomelor unei boli. // -liză – element secund de compunere savantă, cu semnificația „soluție”, „descompunere”, „separare”, „distrugere”. [< fr. lyse, it. lisi, cf. gr. lysis – dizolvare]. Vezi definitia »

năpârstoacă, năpârstoace s. f. 1. fetiță. 2. (peior.) femeie mică de statură. Vezi definitia »

BELADÓNĂ, beladone, s. f. Mătrăgună. ♦ Preparat farmaceutic făcut din foile acestei plante. – Fr. belladone. Vezi definitia »

pălămídă (pălămíde), s. f. – Bonită (Pelamys sarda). – Var. palamidă. Mr., megl. pălămidă. Ngr. παλαμύδα (Tiktin; Gáldi 216), cf. tc. palamud, bg., sb. palamida (Conev 46), it. palamida, sp. palmeta (Corominas, III, 628). Vezi definitia »

STÁNȚĂ¹ s.f. v. ștanță. Vezi definitia »