Definita cuvantului fleoancă
fleoáncă s.f. (pop. și fam.) 1. gură, gură rea. 2. (reg.) femeie proastă, îmbrăcată neîngrijit. 3. (înv.) lulea cu ciubuc.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu fleoancă
IZOGLÓSĂ s. f. linie care arată pe o hartă lingvistică limitele teritoriale ale unei particularități de limbă. (< fr. isoglosse) Vezi definitia »
TEROFÍTĂ, terofite, s. f. Plantă erbacee anuală lipsită de capacitatea de a-și forma organe de iernare (muguri, rizomi) și care se înmulțește numai prin semințe. ◊ (Adjectival) Plantă terofită. – Din fr. thérophytés. Vezi definitia »
PILOTÍNĂ, pilotine, s. f. Ambarcație care conduce navele ce intră sau ies dintr-un port și care aduce pilotul1 pe aceste nave. – Din fr. pilotin. Vezi definitia »
hahaléră (hahalére), s. f. – Pramatie, persoană fără scrupule. Origine necunoscută. Pare a fi în legătură cu ngr. χάχος „prost”, de unde hăhău, s. m. (prost, tont), în Mold. Vezi definitia »
GÍNTĂ s. f. 1. grup de descendenți ai unui strămoș comun, legați între ei prin rudenie de sânge, care constituie unitatea de producție fundamentală a comunei primitive. 2. neam, origine. ♦ (jur.) dreptul ~ților = dreptul internațional. (< lat. gens, -ntis) Vezi definitia »