OBIDÍT, -Ă, obidiți, -te, adj. (Înv. și pop.) 1. Amărât, mâhnit, necăjit, chinuit; zdrobit de durere. Care exprimă mâhnire, obidă. 2. (Adesea substantivat) Nedreptățit, oprimat, asuprit. – V. obidi. Vezi definitia »

CROHMĂLÍT, -Ă, crohmăliți, -te, adj. (Reg.) Scrobit. ♦ Fig. Rigid, bățos, țeapăn. [Var.: crohmolít, -ă adj.] – V. crohmăli. Vezi definitia »

spârcâít, -ă, adj. (reg.) murdărit (cu excremente de pasăre), găinățat. Vezi definitia »

FUZÍT s. n. fuzen (II). (< germ. Fusit) Vezi definitia »

ÎNCHIABURÍT, -Ă, închiaburíți, -te, adj. Devenit chiabur; îmbogățit. [Casele] amândouă cu stăpânii gospodăriți și închiaburiți. GALAN, Z.R. 89. Vezi definitia »