MICÍME, micimi, s. f. Faptul de a fi mic; fig. josnicie, meschinărie; micșorime. – Mic + suf. -ime. Vezi definitia »

PROFUNZÍME s. f. adâncime; profunditate. ♦ ~ de câmp = intervalul spațial în care se poate găsi un obiect, astfel ca imaginea lui pe filmul unui aparat fotografic să fie clară. (< profund + -ime) Vezi definitia »

VIITORÍME s. f. 1. (Înv.) Viitor (II 1). 2. Oamenii din viitor, generațiile viitoare; posteritate. [Pr.: vi-i-] – Viitor + suf. -ime. Vezi definitia »

CHIABURÍME s. f. Totalitatea chiaburilor, mulțime de chiaburi. – Chiabur + suf. -ime. Vezi definitia »

STUDENȚÍME s. f. Totalitatea studenților; mulțime de studenți. – Student + suf. -ime. Vezi definitia »