SĂRĂCÉI s. m. pl. (Înv.) Soldați din cavaleria neregulată a Munteniei și a Moldovei. – Tc. sarıca. Vezi definitia »

STEI, steiuri, s. n. Colț (ascuțit) de stâncă. ♦ (Rar) Bolovan de piatră, de sare etc. – Cf. scr. stenje. Vezi definitia »

MOJDÉI s. n. v. mujdei. Vezi definitia »

tréi num. – Numărul dintre doi și patru. – Mr., megl., istr. trei. Lat. tres (Pușcariu 1858; REW 8883), cf. vegl. tra, it. tre, prov., cat., sp., port. tres, fr. trois. – Der. treizeci, num.; treilea (f. treia), num.; treime, s. f. (a treia parte; trinitate). Vezi definitia »

MESÍEI s. m. g.-d. art. v. mesía. [DMLR] Vezi definitia »