TALHÂȘCÍU, talhâșcii, s. m. Demnitar la curtea otomană, care prezenta sultanului raportul marelui vizir și care transmitea firmanul împărătesc de numire a domnilor din țările vasale. – Din tc. telhisçi. Vezi definitia »

CALATÍDIU s.n. Inflorescență cu axul lățit, de forme diferite, pe care se prind florile sesile. [Pron. -diu. / cf. it. calatide < gr. kalathis – coș]. Vezi definitia »

DECIZÓRIU, -IE adj. 1. (jur.) referitor la decizia voluntară. 2. (log.) care rezultă din hotărârea liberă a spiritului. (< fr. décisoire, lat. decisorius) Vezi definitia »

BACIU, com. în jud. Cluj; 7.097 loc. (1991). Expl. de calcare. Stație de c. f. Vezi definitia »

PANCRÁȚIU s.n. Exercițiu atletic la greci, compus din trântă și pugilat. [Pron. -țiu. / < fr. pancrace, cf. gr. pankration < pas – tot, kratos – forță]. Vezi definitia »