PROPORȚIONÁRE, proporționări, s. f. Acțiunea de a proporționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. proporționa. Vezi definitia »

ACUMULÁRE, acumulări, s. f. 1. Acțiunea de a acumula și rezultatul ei. 2. (Ec. pol.; în sintagmele) Acumulare de capital = transformarea plusvalorii în capital în procesul reproducției lărgite a capitalului. Fond de acumulare = parte a unui venit folosită pentru acumulare. Rata acumulării = raportul dintre fondul de acumulare și venitul pe baza căruia se formează. 3. (Geogr.; urmat de determinări) Proces de depunere a materialului transportat de ape, vânturi, ghețari etc. – V. acumula. Vezi definitia »

EXPIÉRE s.f. (Liv.) Faptul de a expia; expiație, ispășire. [Pron. -pi-e-. / < expia]. Vezi definitia »

schizmíre, schizmíri, s.f. (înv.) formare, constituire; schimbare, alcătuire; simulare. Vezi definitia »

ANINÁRE s. f. Acțiunea de a (se) anina. Vezi definitia »