FASCÍNĂ s. f. mănunchi de nuiele sau de ramuri subțiri, legate între ele, folosit la întărirea terasamentului, la construirea drumurilor sau a digurilor, la fortificații etc. (< it. fascina, fr. fascine) Vezi definitia »

SILICATÓZĂ s.f. (Med.) Pneumoconioză cauzată de inhalarea pulberilor conținând silicați. [< fr. silicatose]. Vezi definitia »

gloátă (gloáte), s. f. – 1. Mulțime. – 2. Droaie, puzderie. – 3. Adunătură, plebe. – 4. (Înv.) Poliție locală, trupe de infanterie formate din țărani fără pregătire militară specială, a căror recrutare era decretată în cazuri de urgență. – 5. (Trans., Bucov.) Familie. Sl. (bg., sb., cf., slov.) glota (Miklosich, Lexicon, 120; Cihac, II, 129; DAR), cf. pol. gołota › holotă, s. f. (Mold., înv., „mulțime”), și sb. glota „familie”. – Der. glotaș, s. m. (soldat din poliția locală; copil, prunc); îngloti, vb. (a aduna, a concentra; a înrola; a îngrămădi; a publica), înv. Vezi definitia »

CATACLÁZĂ s.f. Zdrobirea și deformarea mineralelor unei roci datorită presiunii și dislocărilor din scoarța Pământului. [Cf. germ. Kataclase]. Vezi definitia »

tiroliană Vezi definitia »