PRETÉXTĂ adj.f. Togă pretextă (și s.f.) = togă albă cu garnitură de purpură, pe care o purtau în vechea Romă tinerii patricieni. [< lat. (toga) praetexta]. Vezi definitia »

LÁCRĂMĂ s. f. v. lacrimă. Vezi definitia »

ASONÁNȚĂ, asonanțe, s. f. Rimă imperfectă. – Din fr. assonance. Vezi definitia »

DÓINĂ, doine, s. f. Poezie lirică specifică folclorului românesc, care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etc., fiind însoțită, de obicei, de o melodie adecvată; specie muzicală a creației folclorice românești, având caracteristicile de mai sus. – Et. nec. Vezi definitia »

AUTOSPECIÁLĂ s.f. Autovehicul cu destinație specială, având caroseria adaptată pentru un anumit scop. [Cf. it. autospeciale]. Vezi definitia »