SULÉTIC, -Ă, suletici, -ce, adj. (Reg.; despre ființe) Lung și subțire; zvelt, subțiratic. [Var.: sulátic, -ă adj.] – Sulă + suf. -etic. Vezi definitia »

PSIHOFIZIOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la psihofiziologie. [Cf. fr. psychophysiologique]. Vezi definitia »

AORÍSTIC, -Ă adj. Referitor la aorist. [< fr. aoristique]. Vezi definitia »

STOMATOLÓGIC, -Ă, stomatologici, -ce, adj. Care se referă la stomatologie, care aparține stomatologiei. – Din fr. stomatologique. Vezi definitia »

EPILÉPTIC, -Ă, epileptici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Cu caracter de epilepsie; asemănător cu manifestările epilepsiei; năbădăios. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) bolnavă de epilepsie. – Din fr. épileptique, lat. epilepticus. Vezi definitia »