antama, antamez v. t. (pub.) a aranja, a pune la cale Vezi definitia »

halimá (halimále), s. f. – 1. Titlu al colecției de povești orientale, mai cunoscută ca O mie și una de nopți. – 2. Basm, poveste, snoavă. – 3. Încurcătură, încîlceală, confuzie. Arab. âlima „balerină” (› fr. almée, sp. almea), prin intermediul ngr. χαλιμά (Șeineanu, II, 200; Lokotsch, 800; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 220). Sensul 3 este firesc, dată fiind complicația poveștii. Se pare că Graur 161 se înșală interpretîndu-l ca „hărmălaie”, pe care îl explică prin țig. halema, de la ha- „a mînca”. Vezi definitia »

PARFUMÁ, parfumez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) stropi cu parfum (2); a(-și) da cu parfum. 2. Tranz. A umple cu o mireasmă plăcută; a înmiresma. [Var.: (înv.) profumá vb. I] – Din fr. parfumer. Vezi definitia »

ASAMA YAMA, vulcan activ în centrul ins. Honshū (Japonia). Alt.: 2.542 m. Explozie catastrofală în 1783. Ultima erupție în 1958. Vezi definitia »

forma de oxid de fier cu proprietati magnetice (fct de componenta elementara-vz si hematita) Vezi definitia »