abrașan, abrașani s. m. om violent; bătăuș Vezi definitia »

OCCITÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Occitania (sudul Franței). ◊ (s. n.) ansamblu de dialecte vorbite de occitani. ◊ (s. f.) vechea limbă provesală sau limba trubadurilor. (< fr. occitan) Vezi definitia »

BELGRĂDEÁN, -Ă, belgrădeni, -ne, s.m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care locuiește sau care este originară din orașul Belgrad. 2. Adj. Care aparține Belgradului sau privitor la Belgrad. Vezi definitia »

ULTRAMONTÁN, -Ă adj., s.m. și f. 1. (Locuitor) de dincolo de munți. 2. (Adept) al ultramontanismului. [Pl. -ni, -ne. / cf. it. ultramontano, fr. ultramontain < lat. ultra – de dincolo, mons – munte]. Vezi definitia »

ORDOVICIÁN, -Ă, ordovicieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. A doua perioadă a paleozoicului. 2. Adj. Care se referă la ordovician (1) sau la formațiile din această perioadă. [Pr.: -ci-an] – Din fr. ordovicien. Vezi definitia »