ventúză (-ze), s. f. – Organ sau recipient care se fixează pe ceva. – Mr. vinduză. Fr. ventouse; mr., din it. ventosa, cf. ngr. βεντοῦσα, venduza. Vezi definitia »

MÚFĂ, mufe, s. f. (Tehn.) 1. Cilindru de metal care servește la îmbinarea sau la ramificarea conductelor, a cablurilor etc.; manșon. 2. Partea lărgită de la capătul unui tub care servește la îmbinarea acestuia cu alt tub. – Din germ. Muffe. Vezi definitia »

LACTOGLOBULÍNĂ s.f. Substanță proteică din grupa globulinelor, care se găsește în lapte. [< fr. lactoglobuline]. Vezi definitia »

CATAHRÉZĂ s.f. Figură de stil constând în atribuirea înțelesului unui cuvânt altui cuvânt cu sens apropiat. [Pl. -ze, var. catacreză s.f. / < fr. catachrèse, cf. lat. catachresis, gr. katachresis – abuz]. Vezi definitia »

MICANÍTĂ s. f. izolant electric obținut prin aglomerarea cu șelac a fragmentelor de mică. (< fr. micanite) Vezi definitia »