VENTÚRI s.n. Tub venturi = instrument pentru determinarea vitezei de curgere și a debitului unui curent de fluid într-o conductă. [< fr. venturi]. Vezi definitia »

TETRACORALIÉRI s. m. pl. ordin de celenterate fosile la care formele adulte prezintă simetrie bilaterală și patru septe principale. (< fr. tétracoralliaires) Vezi definitia »

CĂCĂRÍ, căcărésc, vb. IV. 1. Intranz. A avea diaree. 2. Tranz. A răsfăța. (din căca) Vezi definitia »

tăurí, tăurésc, vb. IV (reg.) a (se) mototoli, a (se) boți, a (se) murdări. Vezi definitia »

LARI s.m.pl. (La romani) Zei protectori ai casei și ai familiei. [Sg. lar. / < lat. lares < cuv. etrusc]. Vezi definitia »