MATRÍCOL, -Ă, matricoli, -e, s. f., adj. 1. S. f. Registru în care se înscriu, într-o instituție, numele persoanelor a căror evidență este necesară; (în special) registru folosit în școli, în care se înscriu numele, datele personale și situația școlară a elevilor. ♦ Număr de ordine sub care sunt înscriși soldații în registrul unui regiment. 2. S. f. (Ieșit din uz) Bucată dreptunghiulară de pânză sau de stofă pe care se indica școala la care învăța un elev (și numărul sub care era înscris aici) și pe care acesta o purta prinsă pe braț sau pe piept. 3. Adj. De matricolă; matricular. [Var.: matrícul, -ă s. f., adj.] – Din fr. matricule, lat. matricula, it. matricola. Vezi definitia »

PERHIDRÓL s.n. Apă oxigenată în soluție concentrată, întrebuințată în industrie și în medicină. [< fr. perhydrol]. Vezi definitia »

GAIACÓL s. n. Medicament cu acțiune antiseptică, extras din rășina unui arbore și întrebuințat ca expectorant în diferite preparate contra tusei. – Din fr. gaïacol. Vezi definitia »

IHTIÓL s.n. Ulei sulfuros, extras din roci care conțin fosile de pești, folosit în medicină. [Pron. -ti-ol. / < fr. ichtyol, cf. gr. ichthys – pește, lat. oleum – ulei]. Vezi definitia »

APÍCOL, -Ă adj. Provenit din albinărit, referitor la albinărit. [< fr. apicole, cf. lat. apis – albină, colere – a îngriji]. Vezi definitia »