Definita cuvantului ancoră
áncoră (áncore), s. f. – Piesă de metal cu brațe ca niște gheare care se coboară cu un lanț de pe o navă pe fundul mării. – Var. (înv.) anghiră. – Mr. angură. Lat. ancora (sec. XIX). Var. (sec. XV) din sl. anŭkira și acesta din ngr. ἄγϰυρα sau ἄγϰουρα (Philippide, II, 631), cf. alb. angurë. – Der. ancora, vb. (a fixa cu ajutorul ancorei); ancoraj, s. n. (ancorare).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ancoră
PERONÍNĂ s. f. Narcotic cu acțiune mai puternică decât morfina. – Din fr. péronine. Vezi definitia »
TROPOPÁUZĂ s.f. (Met.) Zonă de trecere dintre troposferă și stratosferă. [Pron. -pa-u-. / < fr. tropopause, cf. germ. Tropopause]. Vezi definitia »
CATÉDRĂ, catedre, s. f. 1. Pupitru sau masă specială, așezată de obicei pe o estradă, de la care vorbesc profesorii, oratorii etc. ◊ Expr. A vorbi (ca) de la catedră = a vorbi savant, livresc, afectat. 2. Post în învățământ; funcție de profesor. ♦ Unitate de bază dintr-o instituție de învățământ superior, în cadrul căreia se desfășoară activitatea didactică, metodică și de cercetare științifică în domeniul uneia sau mai multor discipline. – Din lat. cathedra. Vezi definitia »
ÎNCHEGĂȚÍCĂ, închegățele, s. f. Plantă erbacee cu florile galbene și cu tulpina roșiatică, păroasă, răsfirată pe pământ (Potentilla rubens). – Închegat + suf. -ică. Vezi definitia »
CUVÉRTĂ s. f. email transparent cu care se acoperă obiecte de faianță, de ceramică. (< fr. couverte) Vezi definitia »