MICRODISÉCȚIE s. f. disecție sub microscop, pe celule sau pe ființe foarte mici. (< fr. microdissection) Vezi definitia »

PROPOZÍȚIE s. f. 1. cea mai simplă unitate sintactică prin care se comunică o judecată, o idee. 2. (log.) îmbinare de cuvinte care exprimă o ideee completă. 3. (mat.) teoremă ajutătoare care servește demonstrației unei teoreme mai importante sau stabilirii unui rezultat fundamental. 4. expresie care are un înțeles într-un anumit domeniu. ◊ (inform.) formă propozițională din simboluri terminale. 5. cea mai mică construcție muzicală, care se încheie printr-o cadență oarecare. (< fr. proposition, lat. propositio) Vezi definitia »

EPIZIORAFÍE s. f. operație de suturare parțială a fețelor interne ale labiilor. (< fr. épisiorrhaphie) Vezi definitia »

dimíe (dimíi), s. f. – Țesătură groasă de lînă albă. – Mr. dhimit, „barhet”. Tc. dimi „barhet” (Meyer, Türk. St., I, 54; Șeineanu, II, 157; Lokotsch 521; Pascu, II, 34); cf. bg. dimiĭa, sb. dimije, alb. dimi „pantalon turcesc”. Tiktin crede că termenul tc. provine din fr. demicoton „percal”, care a dat și tc. demikoton, rom. (di)micaton, s. n. (înv., pînză de bumbac de căptușit, percal). Este cuvînt identic cu dimii, s. f. (Olt., pantalon turcesc de lînă albă). Vezi definitia »

GLODĂRÍE s. f. (Pop.) Noroi mare; loc, drum etc. noroios sau gloduros; glodăraie. – Glod + suf. -ărie. Vezi definitia »