Definita cuvantului discipol
DISCÍPOL s.m. Învățăcel, elev (al unui maestru). ♦ Continuator al unei doctrine, al unei învățături. [Var. discipul s.m. / cf. lat. discipulus, fr. disciple].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu discipol
CONDISCÍPOL s.m. (Rar) Coleg de studiu, de învățătură (la un anumit maestru). [Cf. fr. condisciple, lat. condiscipulus]. Vezi definitia »
APÓSTOL, (I) apostoli, s. m. I. 1. (În religia creștină) Nume dat fiecăruia dintre cei doisprezece discipoli ai lui Hristos care au răspândit învățătura lui. ♦ Misionar creștin la începutul erei creștine. 2. Fig. Adept și propagator înflăcărat al unei idei, al unei doctrine etc. II. (La sg. art.) Carte de ritual cuprinzând faptele apostolilor (I 1) și scrisorile lor adresate diferitelor persoane și comunități creștine. – Slav (v. sl. apostolŭ < gr.). Vezi definitia »
COLESTERÓL s. m. substanță organică din protoplasma celulelor, din creier și nervi, care reglează permeabilitatea față de lichide a membranelor celulare; colesterină. (< fr. cholestérol) Vezi definitia »
MULTIPÓL s.m. Rețea electrică cu mai multe borne de acces; circuit multipolar. [< fr. multipôle]. Vezi definitia »
URCEÓL, urceole, s. n. (Bot.) Organ în formă de sac. [Pr.: -ce-ol] – Din fr. urceole. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z