Definita cuvantului antifon
antifón (antifoáne), s. n. – Cîntare repetată pe două coruri, la slujba bisericească. Ngr. ἀντίφωνον, în parte prin sl. antifonŭ (Murnu 5). Sec. XVII. – Der. antifonar, s. n. (carte care cuprinde antifoane).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu antifon
-GÓN2 elem. gono-. () Vezi definitia »
BARBIZON, [barbizõ], Școala de la ~, nume dat unui grup de pictori (Th. Rousseau, Millet, Diaz de la Peña, Daubigny, Troyon ș.a.) care, la mijlocul sec. 19 s-au stabilit în satul B., la marginea pădurii Fontainebleau. Preocupat de a lucra în „plein-air”, de a reda peisajul familiar neidealizat. Asimilează lecția peisagiștilor englezi și fac trecerea spre impresionism. Marchează un moment important în dezvoltarea artei peisajului. Vezi definitia »
BONTÓN s.n. (Rar; adesea ironic) Atitudine, ansamblu de reguli de purtare care trebuie respectate de cineva care dorește să fie pe placul așa-zisei bune societăți. [< fr. bonton]. Vezi definitia »
HIPARIÓN s.m. (Pal.) Gen de mamifer fosil, strămoș al calului. [Pron. -ri-on. / < fr. hipparion, cf. gr. hippos – cal]. Vezi definitia »
ACORDEÓN, acordeoane, s. n. Instrument muzical portativ cu foale și cu unul sau mai multe rânduri de clape. [Pr.: -de-on] – Fr. accordéon. Vezi definitia »