príce s. f. – 1. Cauză, ocazie, pretext. – 2. Litigiu, proces. – 3. Ceartă, gîlceavă. – 4. Opoziție, contradicție. Sl. pritĭča „cauză” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 290), cf. slov. pritčati se „a se certa”, cr. priča „obstacol”. Rezultatul rom. arată o reducere normală, cf. *potci › poci, și pritce, s. f. (parabolă), înv., din același cuvînt sl. Tiktin combate această der., din considerente care par insuficiente. – Der. prici, vb. refl. (a se certa, a se bate); pricelnic, adj. (înv., certăreț); pricitor, adj. (arțăgos, scandalagiu); pricină, s. f. (cauză, motiv; pretext, ocazie; ceartă, gîlceavă, litigiu), din sl. (bg., sb., slov., rus.) pričina; pricinui (var. pricini), vb. (a cauza, a da prilejul; a pretexta, a se disculpa; refl., a se certa); pricinaș, s. m. (certăreț; parte dintr-un litigiu; acuzat); pricinuitor, adj. (care pricinuiește); pricinuitoare, s. f. (înv., acuzativ); împricina, vb. (a inculpa); împricinat, s. m. (acuzat). Vezi definitia »

senatríce, senatríce, s.f. (înv.) soție de senator. Vezi definitia »

a face (pe cineva) platcă expr. a face (pe cineva) să piardă. Vezi definitia »

aoáce, adv. – Acolo, colo. Var. aoaci. – Mr. auați. Lat. illāc-ce, cu a- caracteristic funcției adv. (DAR). Din lat. *ad hocce, după Philippide, ZRPh., XXXI, 1907, p. 292, și Pascu, I, 46. În Trans. de V. Vezi definitia »

BOX-OFFICE s.n. (Anglicism) Ansamblul încasărilor realizate de un film sau o piesă de teatru, o carte etc. [Pron. box-ofis. / < engl. box-office]. Vezi definitia »