Definita cuvantului disecție
DISÉCȚIE s.f. Disecare; cercetare a organelor disecate. [Gen. -iei. / cf. fr. dissection, lat. dissectio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu disecție
TOXICOLOGÍE s. f. Ramură a medicinii care se ocupă cu studierea otrăvurilor și a toxinelor (1) și cu tratarea celor otrăviți. – Din fr. toxicologie. Vezi definitia »
DROȘCĂRÍE, (2) droșcării, s. f. (Înv.) 1. Meseria droșcarului. 2. Șopron în care se țin droștele; remiză. – (1) Din droșcar + suf. -ie, (2) din droșcă + suf. -ărie. Vezi definitia »
VISTERÍE s. f. v. vistierie. Vezi definitia »
VÂJGĂRÁIE, vâjgărăi, s. f. (Reg.) Vânt puternic de iarnă, care spulberă zăpada. – Din vâj1. Vezi definitia »
ENZIMOLOGÍE s. f. ramură a biochimiei care studiază enzimele. (< fr. enzymologie) Vezi definitia »