RECLĂDÍ, reclădesc, vb. IV. Tranz. A clădi din nou, a reface din temelii; a reconstrui. – Re¹- + clădi. Vezi definitia »

NĂPĂDÍ, năpădesc, vb. IV, 1. Tranz. A invada, a cotropi; a cuprinde din toate părțile, a împresura; a acoperi, a umple. ♦ Fig. A copleși, a doborî, a birui. ♦ (Despre plâns, râs) A-l cuprinde, a-l apuca (pe cineva) cu putere, fără a se putea stăpâni; a podidi. 2. Intranz. A se repezi asupra cuiva sau undeva; a se năpusti, a năvăli, a tăbărî. ♦ A apărea undeva în număr sau în cantitate mare, a se înmulți peste măsură. 3. Intranz. și tranz. (Despre sânge, lacrimi) A țâșni, a izbucni (cu putere și în cantitate mare); a umple, a acoperi pe cineva sau ceva. ♦ Fig. A apărea, a se manifesta brusc, a izbucni violent. Mulțumirea îi năpădește în ochi. – Din sl. napasti, -padja. Vezi definitia »

PRUNDÍ, prundesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A prundui. – Din prund. Vezi definitia »

îngrădí (îngrădésc, îngrădít), vb. – 1. A închide, a astupa. – 2. A împrejmui, a îngrădi. – 3. A pune limite, a stăvili. – 4. A stăpîni, a subjuga. – 5. A împleti, a face cozi. – 6. (Refl.) A se pune la adăpost, a se apăra. – 7. (Refl.) A se înțelege, a se avea bine. – Mr. ngărdire, megl. angărdés, angărdiri. Sl. graditi (Cihac, II, 115; DAR), cf. bg. gradjă, sb. graditi, rus. goroditĭ, și de asemenea gard, grădină. – Der. neîngrădit, adj. (fără îngrădire, deschis; nelimitat); îngrăditor, adj. (care îngrădește); îngrăditură, s. f. (gard, împrejmuire; înv., fortificație); îngrădeală, s. f. (separare); îngrădiș, s. n. (înv., gard); desgrădi, vb. (a scoate gardul, a desface o împrejmuire). Vezi definitia »

NĂVODÍ, năvodesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A pescui cu năvodul. – Din năvod. Vezi definitia »