EBULÍȚIE s. f. 1. fierbere. 2. (fig.) agitație, efervescență. (< fr. ébullition, lat. ebullitio) Vezi definitia »

EPIDEMÍE s. f. boală infecțioasă care afectează un număr mare de indivizi, într-un timp scurt. (< fr. épidémie, lat. epidemia) Vezi definitia »

ECOLALÍE s.f. Repetare automată a sunetelor auzite la alții, care se manifestă ca simptom al unor boli nervoase. ♦ Repetare automată a vorbelor altuia. [Gen -iei. / < fr. écholalie, cf. gr. echo – sunet, lalein – a vorbi]. Vezi definitia »

EVAGINÁȚIE s.f. (Anat.) Ieșire în afară a peretelui unui organ cavitar. [Gen. -iei, var. evaginațiune s.f. / < fr. évagination]. Vezi definitia »

PALEOARHEOLOGÍE s. f. arheologie a epocilor preistorice. (< fr. paléoarchéologie) Vezi definitia »