SUREXCITÁRE s. f. v. surescitare. Vezi definitia »

IÉPURE, iepuri, s. m. Gen de mamifere din ordinul rozătoarelor, cu urechile lungi, cu doi dinți incisivi suplimentari pe falca superioară, cu picioarele dinapoi mai lungi decât cele dinainte și cu coada foarte scurtă; animal din acest gen, vânat pentru carnea și blana lui. ◊ Expr. Nu știi de unde sare iepurele = nu poți să știi de unde îți vine soluționarea unei probleme. – Lat. lepus, -oris. Vezi definitia »

PROPĂȘÍRE, propășiri, s. f. Acțiunea de a propăși și rezultatul ei. – V. propăși. Vezi definitia »

BITUMÁRE, bitumări, s. f. Acțiunea de a bituma. Vezi definitia »

EPOLÁRE s. f. 1. aducere a armei în poziția de ochire și declanșare a focului. 2. execuție a unui epolment (2). 3. (mar.) devierea din plan a marginii unei table de bordaj sau de punte. (după fr. épauler) Vezi definitia »