tărtăléț adj. (reg.) guraliv, vorbăreț. Vezi definitia »

BĂGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, băgăreți, -e, adj. Care se amestecă nepoftit (în discuție); înfigăreț. – Din băga + suf. -(ă)reț. Vezi definitia »

1.hoț de codru; 2.om nemilos, rău la suflet; 3.poreclă dată țiganilor (Glosar Snoava populară românească, vol.III, ed. Minerva, București, 1987, pag.801) Vezi definitia »

BLIȚ s.n. Lampă electronică pentru fotografiere. [Pl. -țuri, scris și blitz. / < germ. Blitzlicht]. Vezi definitia »

POCROVẮȚ, pocrovețe, s. n. Bucată de pânză folosită pentru acoperirea unor obiecte de cult în religia creștină. [Var.: procovắț s. n.] – Din sl. pokrovĩci. Vezi definitia »