SONÁNTĂ, sonante, s. f. Consoană a cărei emisiune nu comportă nici un zgomot și care are unele caracteristici articulatorii și funcționale apropiate de vocale. ◊ (Adjectival) Consoană sonantă. – Din fr. sonnante. Vezi definitia »

ȘTÉRGE-MĂ test test sterge-ma Vezi definitia »

ciórnă adj. f. (reg., înv.) neagră. Vezi definitia »

a vinde peștele din baltă / pielea ursului din pădure expr. 1. a promite un lucru pe care nu-l ai. 2. a face planuri în legătură cu un lucru care încă nu-ți aparține. Vezi definitia »

pipoáșcă, pipoáște, s.f. (reg.) 1. pipotă. 2. (reg.) fătătoare (la animale). Vezi definitia »