Definita cuvantului handră
hándră, hándre, s.f. (reg., înv.) 1. zdreanță. 2. iarbă ce crește prin grâu, agățându-se de el și încurcându-l.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu handră
DULÁMĂ, dulame, s. f. 1. Haină țărănească lungă (și îmblănită), făcută din postav gros. ♦ Haină lungă purtată în trecut de negustori, preoți etc. 2. Haină de ceremonie purtată de domni și de boieri, făcută din stofă scumpă, adesea împodobită cu blană și cu paftale. – Din tc. dolama. Vezi definitia »
FRANȚÚȘCĂ, franțuște, s. f. (Înv.) Franțuzoaică. – Franțuz + suf. -că. Vezi definitia »
AUTOCOLOÁNĂ, autocoloane, s. f. (Rar) Coloană de automobile. [Pr.: a-u-] – Auto2 + coloană. Vezi definitia »
CATAGENÉZĂ s. f. (biol.) involuție a unei specii prin simplificare sau dispariția unor organe sau funcții. (< fr. catagenèse) Vezi definitia »
ADAMANTÍNĂ s.f. Smalț dentar. [< fr. adamantine]. Vezi definitia »