MEȘ¹, meși, s. m. Un fel de cizmulițe din piele subțire, fără toc, purtate altădată peste ciorapi (sub încălțăminte); (astăzi, reg.) papuci de pâslă. ◊ Expr. A-i da (cuiva) meșii să... = a avea curaj să..., a cuteza. A-l ține pe cineva meșii = a fi în stare, a putea. – Tc. mest. Vezi definitia »

BURUIENÍȘ, buruienișuri, s. n. Buruieni multe; p. ext. loc năpădit de buruieni. – Buruiană + suf. -iș. Vezi definitia »

FUNDÁȘ, fundași, s. m. Jucător din apărarea unei echipe de fotbal, de rugbi etc., care acționează în imediata apropiere a porții proprii (la fotbal), a liniei de țintă (la rugbi) etc.; apărător. – Fund¹ + suf. -aș. Vezi definitia »

chiriaș, chiriași s. m. (iron.) 1. deținut, pușcăriaș. 2. păduche. Vezi definitia »

LĂIÉȘ, lăieși, s. m. Lăieț. [Pr.: lă-ieș] – Laie + suf. -aș. Vezi definitia »