BLÉNDĂ s.f. 1. Sulfură naturală de zinc. 2. (Fot.) Deschidere a obiectivului; diafragmă. [Pl. -de. / < germ. Blende]. Vezi definitia »

cămílă (cămíle), s. f. – 1. Mamifer rumegător cu una sau două cocoașe. – 2. Joc popular. – Mr. cămilă. Ngr. ϰαμήλα, din gr. ϰάμελος (Roesler 571; Murnu 10); cf. alb. gamilë, bg., sb. kamila. După Conev 57, rom. provine din bg. Vezi definitia »

PERSEVERÉNȚĂ, perseverențe, s. f. Acțiunea de a persevera; însușirea de a fi perseverent; stăruință, statornicie în muncă, în convingeri, în atitudini etc.; tenacitate. [Var.: (înv.) perseverínță s. f.] – Din fr. persévérance, lat. perseverantia. Vezi definitia »

POLIÁNDRĂ, poliandre, adj. (Rar; și substantivat, f.) 1. (Despre flori) Care are mai multe stamine. 2. (Despre femei) Căsătorită în același timp cu mai mulți bărbați. [Pr.: -li-an-] – Din fr. polyandre. Vezi definitia »

ÁRMĂ s. f. 1. unealtă, mașină care servește pentru atac sau apărare. ♦ ~ albă = armă destinată luptei corp la corp (baionetă, stilet etc.); a depune ĕle = a se preda; (fig.) a ceda. ◊ (pl.) ansamblul semnelor heraldice de pe o stemă, de pe un blazon. 2. categorie de trupe din forțele armate corespunzând unei activități specializate. 3. (fig.) mijloc de combatere a unui adversar pe planul ideilor, al politicii. (< lat. arma) Vezi definitia »