CARTILÁGIU s. n. v. cartilaj. Vezi definitia »

TÂRZÍU, -ÍE, târzii, adj., adv. 1. Adj. Care este, se face, se întâmplă după trecerea unui (anumit) timp, după ce a trecut momentul potrivit sau timpul dinainte stabilit. ◊ Expr. (Înv. și pop.) Nu (după) târzie vreme = curând. Într-o târzie vreme sau (substantivat) într-un târziu = după mult timp, după multă așteptare. 2. Adj. (Despre anotimpuri sau alte unități de timp) Care s-a prelungit mai mult decât este normal, care se apropie de sfârșit. 3. Adj. (Despre plante) Care se seamănă sau ajunge la maturitate după termenul obișnuit. ♦ (Despre animale cu viață efemeră) Care și-a prelungit viața peste termenul obișnuit. Fluturi târzii. 4. Adj. Fig. (Despre oameni și mintea lor) Care pricepe greu, încet (la minte). 5. Adv. După ce a trecut ora sau timpul așteptat, hotărât sau prevăzut. ◊ Mai târziu = după câtva timp. ◊ Expr. Mai curând (ori mai devreme) sau mai târziu = la o dată neprecisă (dar neîndoielnică), odată și odată. Cel (mai) târziu = având ultimul termen. ♦ În momentul când un interval de timp este pe sfârșite. – Lat. tardivus. Vezi definitia »

PROLÚVIU, proluvii, s. n. Depozit sedimentar detritic format sub acțiunea torenților la baza unor pante. – Din lat. proluvium. Vezi definitia »

VALETUDINÁRIU s. n. infirmerie într-o casă romană mare. ◊ spital al unei tabere romane. (< lat. valetudinarium) Vezi definitia »

PÁLIU¹ s.n. (Latinism) 1. Manta la vechii greci și la romani. 2. Bandă de lână albă cu cruci negre, pe care papa o poartă pe deasupra veșmintelor pontificale. 3. Răsfrângere a tegumentului care căptușește cochilia gasteropodelor; manta (3). [Pron. -liu, var. palium s.n. / < lat. pallium, it. pallio]. Vezi definitia »