ȚINÚTĂ, ținute, s. f. 1. Atitudine, poziție pe care o dă cineva corpului său. ♦ Fel de a fi sau de a se comporta față de cineva sau de ceva; comportare, atitudine. 2. Mod de a se îmbrăca, de a se prezenta în societate; p. ext. îmbrăcăminte, costum, uniformă. ◊ Mare ținută sau ținută de ceremonie = îmbrăcăminte sau uniformă de sărbătoare sau de paradă, destinată pentru anumite solemnități sau ceremonii. Ținută de seară = îmbrăcăminte elegantă, de o croială specială, pentru petrecerile sau reuniunile care au loc seara. Ținută de campanie = echipamentul complet al unui ostaș în timpul campaniei. 3. (Fon.) Poziția pe care o are organul vocal în timpul articulării sunetelor. – V. ține (după fr. tenue). Vezi definitia »

BALÉNĂ s.f. 1. Mamifer cetaceu foarte mare, care trăiește în mările reci. 2. (Fam.) Epitet pentru o persoană foarte grasă. 3. Lamelă flexibilă, făcută de obicei din fanoane de balenă, folosită pentru a ține întinse gulerele de cămăși, corsetele etc. [< lat. balaena, cf. it. balena]. Vezi definitia »

PENÍNSULĂ s.f. Întindere mare de pământ care înaintează în mare, fiind înconjurată din trei părți de apă. [< lat. peninsula, fr. péninsule]. Vezi definitia »

BENCHETUIÁLĂ, benchetuieli, s. f. Petrecere, zaiafet, chef. – Din benchetui + suf. -eală. Vezi definitia »

MOFÉTĂ, mofete, s. f. Produs gazos, constituit în cea mai mare parte din bioxid de carbon, degajat prin crăpăturile scoarței terestre în fazele finale ale activității vulcanice. – Din it. mofeta, fr. mofette. Vezi definitia »