ÁRIE¹, arii, s. f. 1. Loc neted și bătătorit unde se treieră cerealele. ♦ Bătătură (1). 2. Suprafață de teren netedă, pe care se așază cărămizile la uscat, se montează unele elemente de construcții, se prepară betonul etc. – Lat. area. Vezi definitia »

COMPRÉSIE s.f. v. compresiune. Vezi definitia »

MODULÁȚIE s.f. 1. (Muz.) Trecere a unui sunet, a unei melodii de la o tonalitate la alta; serie de sunete care își modifică tonalitatea. 2. Modificarea amplitudinii, frecvenței sau fazei unei oscilații armonice. [Gen. -iei, var. modulațiune s.f. / cf. fr. modulation, lat. modulatio]. Vezi definitia »

PUTREFÁCȚIE, putrefacții, s. f. 1. Proces de descompunere a unor substanțe organice (vii sau moarte) sub influența unor bacterii; putrezire. ♦ Fază ultimă a procesului de asimilare și dezasimilare a hranei de către un organism viu, care constă în descompunerea, sub acțiunea fermenților, a resturilor neasimilate din materia cu care s-a hrănit organismul. 2. Fig. Descompunere, decădere morală. – Din fr. putréfaction, lat. putrefactio, -onis. Vezi definitia »

HEPATOTOMÍE s.f. (Med.) Incizie chirurgicală a ficatului. [Gen. -iei. / < fr. hépatotomie]. Vezi definitia »