GÂGÂLÍCE, gâgâlici, s. f. (Pop. și fam.) Obiect sau ființă de dimensiuni reduse. – Et. nec. Vezi definitia »

BUDIHÁCE, budihace, s. f. (Reg.) Monstru, pocitanie. -Et. nec. Vezi definitia »

VÓCE, voci, s. f. 1. Facultate specifică omului de a emite sunete articulate; ansamblul sunetelor produse de vibrarea coardelor vocale umane; glas. ◊ Expr. A ridica vocea = a vorbi răstit. 2. Însușire, aptitudine pe care o au unele persoane de a cânta frumos din gură. ♦ Registru de sunete muzicale, mai înalte sau mai profunde, în care cineva poate cânta. ◊ Voce caldă = voce în care predomină componentele de frecvență joasă, accentuate natural sau artificial. Voce metalică = voce dură, aspră, în care predomină componentele de frecvență înaltă. Voce profesională = voce care corespunde unor exigențe înalte, specifică cântăreților, actorilor, crainicilor. Voce robot = denumire dată vocilor lipsite de inflexiunile specifice vocii umane. Voce sintetică = voce produsă prin intermediul unui sintetizor de vorbire. 3. Linie melodică încredințată fiecărui instrument dintr-o compoziție. – Din lat. vox, vocis. Vezi definitia »

LÁRICE s.f. (Bot.) Zadă. [Var. lariță s.f. / < it. larice, lat. larix, -cis]. Vezi definitia »

găurice, găurici s. f. (er., dim.) vagin. Vezi definitia »