SEDIȚIÓS, -OÁSĂ, sedițioși, -oase, adj. (Livr.) Care se revoltă împotriva unei autorități, care îndeamnă la răzvrătire, înclinat către răzvrătire, de răzvrătire. Strigăte sedițioase. [Pr.: -ți-os] – Din fr. séditieux, lat. seditiosus. Vezi definitia »

CÁNTHAROS s.n. v. cantar. Vezi definitia »

FULIGINÓS, -OÁSĂ adj. ca funinginea; fumuriu. (< fr. fuligineux) Vezi definitia »

pișălciós, pișălcioásă, adj. (reg.) 1. (despre copiii mici) pișăcios. 2. (fig.; despre oameni) lipsit de energie, de voință; moale; nevoiaș, prăpădit. Vezi definitia »

PRĂPĂSTIÓS, -OÁSĂ, prăpăstioși, -oase, adj. 1. (Despre terenuri) Cu prăpăstii, cu pante abrupte. ♦ Fig. Adânc, de netrecut, de neînvins. 2. Fig. Năprasnic, vijelios, vertiginos. ♦ Înspăimântător, groaznic. 3. Fig. De necrezut, de neînchipuit; ciudat, bizar, năstrușnic. ♦ Bazat pe închipuire; plăsmuit; mincinos. 4. Fig. (Despre oameni) Care vede lucrurile numai în rău, care are numai gânduri negre; pesimist. [Pr.: -ti-os] – Prăpastie + suf. -os. Vezi definitia »