Definita cuvantului apostat
apostát (apostátă), adj. – Care a săvîrșit o apostazie; răzvrătit, rebel. Ngr. ἀποστάτης (sec. XVII, cf. Gáldi 151), și mai tîrziu din fr. apostat. – Der. apostazie, s. f., din fr.; apostazia, vb. (a renunța, a renega).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu apostat
AMBUTEIÁT, -Ă, ambuteiați, -te, adj. Care a fost blocat cu vehicole, nave etc. – V. ambuteia. Vezi definitia »
DECUPÁT1 s. n. Decupare. – V. decupa. Vezi definitia »
GERONTOCRÁT, -Ă s. m. f. cel care aparține gerontocrației. (< gerontocrație) Vezi definitia »
ÎNDATORÁT, -Ă, îndatorați, -te, adj. 1. Dator (cu bani). 2. Obligat la ceva, recunoscător pentru ceva. [Var.: îndatorít, -ă adj.] – V. îndatora. Vezi definitia »
NEAFECTÁT, -Ă, neafectați, -te, adj. (Despre oameni și unele manifestări ale lor) Care nu este afectat, prefăcut, prețios, nefiresc. [Pr.: ne-a-] – Ne- + afectat. Vezi definitia »