Definita cuvantului apostat
apostát (apostátă), adj. – Care a săvîrșit o apostazie; răzvrătit, rebel. Ngr. ἀποστάτης (sec. XVII, cf. Gáldi 151), și mai tîrziu din fr. apostat. – Der. apostazie, s. f., din fr.; apostazia, vb. (a renunța, a renega).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu apostat
COMBINÁT2, -Ă, I adj. format din mai multe elemente deosebite. ◊ (chim.; despre corpuri) compus. II. s. f. întrecere sportivă (de schi) din două sau trei probe. ◊ ~ă alpină = probă compusă din coborâre, slalom uriaș și special; ~ă nordică = întrecere compusă din sărituri de pe trambulină și o probă de fond. (< fr. combiné) Vezi definitia »
ANDABÁT s. m. (ant.) gladiator a cărui cască nu avea deschizături pentru ochi, fiind obligat să lupte orbește. (< fr. andabate, lat. andabata) Vezi definitia »
LOBÁT, -Ă adj. 1. format din lobi. 2. (arhit.) ornat cu un lob. (< fr. lobé) Vezi definitia »
a-și da lâna la scărmănat expr. (er. – d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat. Vezi definitia »
ARHIEPISCOPÁT s. n. funcție, rang de arhiepiscop. (< fr. archiépiscopat) Vezi definitia »